Astazi suntem obisnuiti cu amenajarea unei bai sau a unei bucatarii cu gresie si faianta. Toate bune si frumoase. Dar o intrebare simpla vine imediat: de cand au aparut  gresia si faianta  ? Ei bine, ca toate intrebarile simple, are mai multe raspunsuri. „Faianta” se pare ca etimologic provine dupa numele localitatii Italiene, Faenza unde se producea in secolul 16 faianta. Gresia este probabil de origine Frantuzeasca, francezii fiind la randul lor mari maestrii in realizarea placarilor ceramice. Iar cuvantul „ceramica” are radacini Grecesti insemnand atelier de olarie.  

Primele placari cu ceramica
Sa mergem mai departe si sa vedem de unde a plecat aceasta tehnologie si cum a evoluat. Primele datari istorice ale placarilor cu ceramica au fost facute acum 4-5000 de ani in interiorul piramidelor egiptene. Ramasite ale bailor placate cu mozaicuri de ceramica se pot vedea si astazi in cetatile grecesti. Asa dar, dovada exista! Un alt moment de crestere al acestei tehnologii a fost in momentul patrunderii civilizatiei arabe in Spania. Si startul a fost dat. Ani de-a randul tehnica ceramicii arse s-a perpetuat din tata in fiu prin intermediul breslelor.
Tehnologia placilor ceramice
Un prim pas spre „industrializarea” producerii de gresie si faianta a reprezentat-o tehnlogogia presarii uscate a prafului care ulterior se introducea in cuptorul de ardere. Astfel, s-a pus baza „automatizarii” producerii gresiei si a faiantei. Daca anterior se produceau manual placile ceramice, cu aceasta tehnologie s-a putut introduce matrita cu dimesiuni precise, generand ceea ce noi stim astazi clasificarea pe categorii de calitate a placilor de gresie si faianta: calitatea I, II, III. Acest standard se refera la abaterile dimesionale maxime pe care le poate avea o placa de faianta/gresie intr-un lot/pachet. Si atunci, ne dorim numai calitatea I.
Tipuri de placi ceramice
O impartire a placilor ceramice este in functie de numarul de arderi la care este supusa si rezultatul acestora. Astfel, prima categorie de placi este cea de placi neglazurate. Ele se regasesc in primele etape ale evolutiei ceramicii arse. Placile de lut umed se ard o singura data in cuptor. A doua mare categorie este cea a placilor glazurate. Dupa prima ardere sufera o a doua ardere la o temperatura mai inalta pentru a produce pe una din suprafetele placii un strat lucios, impermeabil si dur. Si ultima categorie, gresia portelanata. Placa de lut este vitrifiata in profunzime rezultand un material compact ca duritate, lucios pe ambele suprafete.

Astazi oferta de placi ceramice este foarte variata. Piata ofera atat gresie glazurata cat si portelanata. Dimensiunile placilor variaza de la stilul „mozaic” la cel al placilor de mari dimensiuni. Furnizorii Europeni tind sa devina cei din Spania sau Italia. Producatorii autohtoni s-au adaptat cu success noilor cerinte ale pietii si fac fata cu brio clientilor exigenti care sunt in mare verva pentru a-si  amenaja baia  si  bucataria  cu gresie si faianta.